De ce aveti nevoie:

• solutie de sapun si un pai;
• un recipient transparent deschis in partea de sus (un acvariu de 30 litri, de exemplu);
• 125 ml (o jumatate de cana) de bicarbonat de sodiu;
• 250 ml (o cana) otet;
• o farfurie de sticla putin adanca, ce va fi asezata in recipient.

Cum decurge experimentul:

Asezati recipientul astfel incat sa-l puteti usor observa. Puneti farfuria pe fundul sau. in farfurie turnati bicarbonatul de sodiu, apoi otetul. Amestecul va incepe sa sfaraie ca urmare a reactiei chimice ce se declanseaza, formand bioxid de carbon. Acesta este mai dens decat aerul si va ramane in interiorul recipientului daca veti avea grija sa nu formati curenti de aer in jur.

Dupa cam doua minute, cand reactia se va termina, suflati cateva baloane de sapun in interiorul recipientului. Acestea vor pluti. Nu suflati direct, pentru ca veti scoate dioxidul de carbon. Incercati se la trimiteti din lateral.

Acum puteti observa baloanele de sapun cu atentie. Veti vedea cum isi schimba culoarea si dimensiunea.

Explicatia experimentului:

Culorile baloanelor de sapun sunt produse de reflectia luminii albe ce atinge suprafata lor. Lumina are lungimi de unda diferite pentru fiecare culoare. Cand cade pe suprafata bulei, se reflecta diferite culori. De asemenea, si peretele opus se comporta la fel.

Interferente intre unde apar de cate ori acestea calatoresc in acelasi spatiu. Cand aruncam o piatra in apa, se formeaza valuri. Cand doua creste se intalnesc, interferenta cauzeaza cresterea miscarii suprafetei apei. Daca o creasta a valului intalneste o vale, atunci interferenta va cauza reducerea miscarii suprafetei apei. Astfel de interferente se intalnesc si in cazul luminii.

Undele de lumina ce intalnesc suprafata exterioara sau interioara a peretelui baloanelor de sapun pot interfera intre ele, iar intensitatea luminii poate creste sau scadea. Aceasta depinde si de grosimea peretelui. In cazul in care grosimea este multiplu al lungimii de unda, crestele undelor reflectate de suprafata interioara vor intalni crestele undelor reflectate de suprafata exterioara. In cazul in care grosimea peretelui balonului de sapun este multiplu de jumatate din lungimea de unda, crestele valurilor vor intalni vai. Pentru ca grosimea peretelui bulei variaza, iar lungimea de unda a luminii da culoarea ei, diferite zone ale suprafetei balonului de sapun vor avea diverse culori.

In cazul in care baloanele de sapun plutesc in dioxidul de carbon mai mult de un minut, veti observa ca acestea devin mai mari. De asemenea, incep sa se scufunde. Ambele efecte au aceeasi cauza. Cand balonul de sapun ia nastere, este umplut cu aer. Aflat in recipient, inconjurat de gaz, dioxidul de carbon va intra in el, pentru a inlocui aerul. Numai ca dioxidul de carbon, fiind mult mai solubil in apa decat aerul, intra mai repede decat poate iesi acesta din urma (apa este o componenta majora a peretelui balonului de sapun). Astfel, bula incepe sa se mareasca, si, totodata, sa devina mai grea.